sâmbătă, 3 noiembrie 2012

nu stiu (desi stiu)

I have walked alone
With a heart of stone...,ascultam deunazi o capodopera cantata de Tom Jones.
Uimitor cum muzica e un mijloc de introspectie.
With a heart of  stone,dar nu chiar de stone. Ma dor toate greselile mele.Am pierdut oameni dragi..
Acest nenorocit de ''oare ce (cum) ar fi fost daca '' ,ma bantuie uneori,ca un vant aspru de iarna. Uneori.
Si totusi,..
Toate framantarile noastre sunt atat de relative,de aparent fara importanta,schimband unghiul de observatie. Dragoste,ura,griji,stari. Dar e delicios sa ne pierdem in ele,asta e partea interesanta :)
Si totusi ,sunt al dracu' de singur uneori . Partea aia ce se cere implinita urla dinauntrul meu.
Eh, totul o sa fie bine,stiu. Chiar de ar fi sa vina la 70 de ani binele asta. Sau in alta viata.