sâmbătă, 3 noiembrie 2012

nu stiu (desi stiu)

I have walked alone
With a heart of stone...,ascultam deunazi o capodopera cantata de Tom Jones.
Uimitor cum muzica e un mijloc de introspectie.
With a heart of  stone,dar nu chiar de stone. Ma dor toate greselile mele.Am pierdut oameni dragi..
Acest nenorocit de ''oare ce (cum) ar fi fost daca '' ,ma bantuie uneori,ca un vant aspru de iarna. Uneori.
Si totusi,..
Toate framantarile noastre sunt atat de relative,de aparent fara importanta,schimband unghiul de observatie. Dragoste,ura,griji,stari. Dar e delicios sa ne pierdem in ele,asta e partea interesanta :)
Si totusi ,sunt al dracu' de singur uneori . Partea aia ce se cere implinita urla dinauntrul meu.
Eh, totul o sa fie bine,stiu. Chiar de ar fi sa vina la 70 de ani binele asta. Sau in alta viata.

6 comentarii:

  1. Binele e relativ si la fel de relativ vine in viata noastra. Depinde si ce ne dorim. Pe de alta parte pana nu apare acel ceva pe care ni-l dorim, golul troneaza mereu. La fel ca singuratatea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu dispera!!!Lasa-ma pe mine sa disper si sa fiu pesimista! Imi iese mai bine:))Cred ca in curand devin maestru in arta disperarii:))
    P.S.: La multi ani...stiu ca esti scorpion...nu mai stiu data, din pacate!:(

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu,nu disper. SUnt prea incapatanat pt asta. SI multumesc ! :),da ,pe 4 a fost.

    RăspundețiȘtergere
  4. :) Ma bucur ca nu disperi! Pe 4...perfect, de acum inainte voi tine minte! :)

    RăspundețiȘtergere